Cum arătam înainte
Am tendința să fiu sceptic. Excesiv de rațional, cu obiceiul de a relativiza lucrurile pe care nu le pot verifica direct. Asta am făcut ani de zile cu latura spirituală a vieții: am ignorat-o, am tratat-o cu condescendență, am pus-o în categoria „lucruri pentru oameni mai puțin riguroși".
Astrologia? Un hobby pentru cine nu are altceva mai bun de făcut.
Karma? O metaforă frumoasă, cel mult.
Vise cu semnificație? Neuroni care descarcă informații la întâmplare.
Azi nu mai cred nimic din ce am crezut atunci. Nu pentru că am ales constient să fiu mai „deschis la minte", ci pentru că viața m-a pus în situații unde scepticismul meu a primit, pe rând, câte o lovitură bine meritată.
Aceasta este o relatare cât se poate de sinceră. Lucrurile importante nu trebuie ascunse de teama să nu fii perceput nebun sau înțeles greșit — deși recunosc că m-a costat ceva să le scriu. Si ca sa fac legatura cu astrologie, exista o configurație în harta mea natală care descrie exact această frică: Chiron în Gemeni, casa a 12-a, în opoziție cu Mercur din Săgetător. Chiron este un asteroid asociat cu rana cea mai adâncă a omului, iar în Gemeni vorbește despre o rană legată de comunicare, de exprimare. Casa a 12-a este si casa subconstientului. Opoziția cu Mercur — planeta care guvernează gândirea și vorbitul — o face și mai vizibilă.
Unele lucruri vor fi lăsate în mod intenționat abstracte, altele vor fi complet omise. Dar vreau să povestesc din propria experiență, pentru că e relevantă pentru ce m-am apucat să fac cu acest proiect și poate ajuta pe alții care sunt unde eram eu.
Primul trigger — astrologul care știa ce nu știam eu
Prima dată când am mers la un astrolog, nu a fost din convingere proprie. O prietena m-a trimis, am mers mai mult din curiozitate decât din altceva. Am intrat cu același scepticism cu care aș fi intrat la un ghicitor în cafea.
Printre altele, astrologul mi-a spus că voi divorța.
La momentul respectiv eram singur. Nu eram în nicio relație. Nu aveam de gând să mă căsătoresc în viitorul apropiat. Mi s-a părut atât de nerelevant că nici n-am luat în seamă.
Timpul a trecut. M-am căsătorit. Și, câțiva ani mai târziu, am divorțat. Si mi-am amintit ce a zis astrologul. Asta a functionat ca un trigger. Care m-a facut sa caut adevarul, sa ma conving daca astrologia chiar e reala.
Despartirea a venit la pachet cu o veste care ne-a devastat pe toți: un nepot proaspăt intrat în familie cu o problemă gravă de sănătate. Și apoi, pe fondul stresului prost gestionat, m-am îmbolnăvit eu. Verdictul: boală autoimună. Verdictul - nevindecabilă pe cale medicală, dar care poate fi ținută sub control dacă ești foarte atent. Deja eu pierdusem 10% din greutate.
"Criza"
Asa ca m-am trezit singur, bolnav și fără job inainte de criza varstei mijlocii Deci fără nicio perspectivă clară. Trebuie sa recunosc ca jobul l-am pierdut doar din cauza mea. Explic mai tarziu.
Vreau să fiu precis: era genul de situație în care nu ai pe ce să te sprijini, nu ai o direcție, nu ai energie. Prietenii pe care îi aveam nu mai erau lângă mine. (Cu exceptia unuia care avea totusi familia lui si problemele lui). Nu știam de ce trăiesc ce trăiesc și nu înțelegeam ce sens ar putea să aibă. Mai ales ca sunt genul de persoana care despica firul in patru si mentalizeaza excesiv.
Și exact atunci au început visele. Cand aveam mai mare nevoie de orice fel de ajutor.
Visele
Primul vis a fost simplu și direct: mi-a arătat că nu sunt unde trebuia să fiu și mi-a indicat câteva greșeli concrete de gândire.
Au urmat altele. Am visat o mătușă care plecase în celălalt plan și mi-a transmis ceva ce m-a făcut să caut și mai mult. Am visat greșeli din alte vieți și consecințele lor în viața aceasta. Am visat că repet tiparele părinților mei. Am visat că trebuie să fac un efort de evoluție pe plan profesional și spiritual. Si am avut și vise în care am aflat ce am făcut bine — semnificativ mai puține, e drept, dar ele existau.
Ceva important: tot ce mi-a fost arătat în aceste vise am găsit mai târziu descris în cărțile de astrologie. Nu ca indicații vagi, ci cu destulă precizie cât să nu mai pot pune asta pe seama coincidenței.
Ajutorul care a venit de nicăieri
La un moment dat, curiozitatea m-a împins să caut pe cineva care să facă cu mine o regresie în vieți anterioare. Nu am reușit — de câte ori se potrivea programul meu, nu se potrivea al facilitatorului, și invers. Am înțeles ulterior (el a "masurat" si a confirmat) că nu era momentul potrivit: eram prea tulburat deja, iar adăugarea informațiilor despre greșelile din vieți trecute ar fi fost prea mult. Nu m-ar fi ajutat deloc.
Dar m-a "trimis" în schimb la un medium. Acesta mi-a demonstrat imediat că știe ce vorbește — mi-a spus lucruri pe care doar eu le știam, dar si lucruri pe care nici eu nu le știam, și mi-a transmis mesaje de la rude plecate. Mi-a spus că voi întâlni pe cineva care mă va ajuta să mă vindec de boala autoimună. Un tip pragmatic, discipol al lui Valeriu Popa (pentru cine cunoaste) si mi-a vorbit de postul cu apa. Și mi-a mai zis ca că boala mi-a fost facută cadou. O schimbare de perspectivă foarte interesantă.
Tot el mi-a spus că sunt „maxim pe creativitate" — un mesaj clar să fac ceva în direcția asta. Am câteva planete în Casa a 5-a, casa care guvernează creativitatea, creația personală, exprimarea autentică.
Dan și postul cu apă
Din astrograma pe care mi-o făcusem, aflasem deja că postul cu apă, curele termale si oligomineralele pot reda sanatatea celor cu ascendentul unde il am eu. Mai aflasem că Uranus în Casa a 6-a — casa sănătății și a rutinelor zilnice — favorizează metodele de vindecare neconvenționale, considerate de unii ciudate sau marginale. Uranus în Casa a 6-a indeamna sa abordezi sănătatea dintr-o perspectivă holistică și complet nouă.
Când mi s-a propus postul cu apă de minimum 14 zile ca metodă de vindecare, am făcut rapid conexiunile cu ce știam deja și am acceptat. Am acceptat și pentru că persoana care mi-a pus diagnosticul — Dan — a făcut-o la prima discuție, prin telefon, fără să-mi ceară detalii suplimentare. Este un om care „vede" mai mult decât vedem noi cu ochii obișnuiți. Mi-a dat să citesc cărți despre cum funcționează karma și metodele de purificare, pentru că postul cu apă asta este: purificare fizică și energetică. Despre asta in alta postare, alta data.
A fost o perioadă grea. M-am simțit singur, neputincios, fără sens. După instalarea bolii pe fond emoțional sau karmic, și după post, ajunsesem la 42,5 kg — o scădere de peste 20% din greutatea normală. Deși mi-era dificil să merg în picioare, știam că e o perioadă care va trece și că voi ieși mai puternic. Am alfa
Alte experiente utile
Fiind pe la un prieten in Moldova, dupa ce mi-a povestit de un medic din zona lui, fost preot, cu darul clarvederii, vestit in Romania, am decis sa merg sa-i facem o vizita. Nu mai e printre noi acum. Mi-a spus și el ceea ce îmi revelase deja astrologia medicală si mi-a dat niste remedii pentru problemele de atunci. Boala autoimuna era depasita atunci dar Uranus in tranzit, imi crea alte "mici" probleme. De mentionat ca nu toate predispozițiile se manifestă deodată — fiecare apare când îi vine timpul, declanșată de tranzite planetare sau când „se umple paharul" emoțional. De aceea am mentionat ca harta poate arata predispozitii pe care nu le simti, de care nici nu stii.
Întoarcerea nodurilor și sensul momentului
Toate aceste lucruri s-au întâmplat aproape simultan, în jurul vârstei de 36 de ani. Nu e o coincidență.
În astrologie, nodurile lunare sunt două puncte matematice din harta natală legate de direcția sufletului: Nodul Nord arată unde ești chemat să evoluezi, Nodul Sud arată de unde vii și ce trebuie să depășești. Nodurile fac un ciclu complet în aproximativ 18-19 ani, deci la 36-38 de ani se întorc exact în poziția în care erau la naștere. Acest moment se numește „întoarcerea nodurilor lunare" și este considerat, în astrologie, vârsta maturizării reale — când destinul îți corectează traiectoria dacă nu ești pe drumul tău.
Eu nu eram pe drumul meu. Eram gresit din multe puncte de vedere. Și destinul a corectat.
Fără înțelegerea acestui context, aș fi suferit mai mult și fără rost — aș fi crezut că am ghinion, că viața e nedreaptă, că nu există logică în nimic. Înțelegând mecanismul, am putut să trec prin criză cu un alt nivel de luciditate.
Gradul Sabian — o camelă și un deșert
Iata un alt detaliu minor prin care astrologia m-a ajutat la momentul potrivit: Gradul Sabian al Lunii mele.
O scurtă explicație: în astrologie, fiecare dintre cele 360 de grade ale zodiacului are asociată o imagine simbolică — aceste imagini se numesc Grade Sabian și au fost canalizate în anii 1920 de astrologul Marc Edmund Jones împreună cu o clarvăzătoare. Nu sunt utilizate în astrologia de masă, dar pentru cei care le studiază oferă o profunzime suplimentară.
Gradul Lunii mele spune așa:
„O CĂMILĂ MARE TRAVERSÂND UN DEȘERT VAST ȘI TEMUT. Poți găsi că situația deja a fost ca o călătorie dificilă, dar încă mai ai de mers. Ai încredere în faptul că dispui de rezervele pentru supraviețuire și de rezistența pentru a reuși. Te poți baza pe tine însuți. Sunt necesare încrederea în sine și autocontrolul. Ducerea la bun sfârșit a călătoriei, protejându-te de „insolația" spirituală. Înfruntarea încercărilor karmei."
Când am citit asta, în mijlocul crizei mele, mi-a dat o doză de speranță și o senzație ciudată de recunoaștere. Ca și cum informația era acolo de la început, așteptând să fiu pregătit să o primesc.
Scorpionul și drumul lui
Nu am doar Soarele în Scorpion — am ceea ce se numește un marcaj puternic pe Scorpion, adică mai multe planete sau puncte sensibile din hartă concentrate în acest semn.
Scorpionul are reputație grea și pe bună dreptate: este semnul transformării prin criză. Prin moarte simbolică. Prin pierdere. Spre deosebire de alte semne care evoluează prin acumulare, Scorpionul evoluează prin renunțare — și nu renunță ușor.
Există un model clasic de evoluție a Scorpionului, descris în trei etape simbolizate prin trei animale:
- Scorpionul — reacționar, ghidat de instinctul de supraviețuire, mereu în gardă, gata să atace sau să se auto-saboteze
- Vulturul — cel care se ridică deasupra dramelor și privește viața cu detașare și înțelepciune
- Pasărea Phoenix — renașterea totală din propria cenușă
Privind retrospectiv, recunosc fiecare etapă în perioadele vieții mele. Și înțeleg de ce unele lucruri au trebuit să se întâmple în forma în care s-au întâmplat.
Una dintre lecțiile principale ale Scorpionului este detașarea — să dai drumul oamenilor, relațiilor, trecutului, resentimentelor. O alta lecție este stăpânirea de sine: mutarea energiei de control dinspre exterior (alții, circumstanțe) spre interior (propriile reacții, propriul drum). Mediumul mi-a spus exact același lucru, cu alte cuvinte.
Ce am înțeles
Am inteles ca doar trecand prin experiente concrete, la limita, iti poti infrange fricile - de boala, de moarte, etc. Lucruri necesare pentru a te simti cu adevat liber si a evolua. Am mai inteles ca vindecarea vine din interior, prin transformare. De aceea Dan repeta. Vrei sa fii vindecat sau vrei sa te vindeci ? daca vrei sa fii vindecat, nu te pot ajuta.
Dacă nu ar fi fost acest mix de întâmplări și informații venite din surse diferite la momentul potrivit, aș fi rămas în continuare sceptic. Aș fi tratat ipotezele despre vieți anterioare, karmă și destin ca pe teorii fără acoperire.
Acum nu mai am niciun dubiu. Pentru că am trăit lucruri pe care nu le puteam explica altfel și care s-au confirmat din prea multe direcții independente ca să fie coincidență.
Un om cu clarvedere accesează informația din câmpul informațional. Karma este înscrisă în corpul energetic. Tot ce faci, spui și gândești rămâne înscris în câmpul informațional și produce efecte mai devreme sau mai târziu. Ce unii numesc „mistic" este, de fapt, neînțeles științific — nu inexistent.
Aceste abilități se pot dezvolta. Nu e nimic supranatural în sensul de imposibil — e doar în afara modelului pe care ni l-a dat educația.
Sper că povestea asta ajută pe cineva care e unde eram eu: rigid în gândire, convins că raționalul e singurul filtru valid. Nu trebuie să renunți la rațiune. Trebuie doar să o lași să primească mai multă informație înainte să tragă concluzii.
Alte corelatii cu astrologia
Jupiter în Vărsător, Casa a 8-a. Jupiter este planeta expansiunii și a norocului; Casa a 8-a (a Scorpionului) este casa crizelor, a transformărilor profunde și a resurselor ascunse. Un fel de „înger păzitor în criză": când atingi fundul sacului, apare mereu o resursă sau un ajutor neașteptat care te ridică.
Vărsătorul adaugă o nuanță specifică: înțelegi criza cu o detașare vizionară, ca pe un experiment necesar evoluției, nu ca pe o pedeapsă. Casa a 8-a adaugă profunzimea psihologică — nu fugi de durere, plonjezi în ea și înțelegi mecanismele ei ascunse. Criza devine inițiere.
O mantră de evoluție pentru Scorpioni — o las aici pentru că e bună pentru oricine:
„Mă eliberez de nevoia de a controla. Am încredere în fluxul vieții. Mă prăbușesc, ard, dar mă ridic întotdeauna mai puternic, mai pur și mai liber."
